luni, 13 august 2012

De la lovitura de stat la violenta de strada si apoi la razboi civil... in Comunicare

Toate cele 3 de mai sus au facut inconjurul presei romanesti si chiar straine in ultimul timp. Cea mai noua este violenta de strada transformata in ideea de razboi civil.


  • O tabara acuza pe cealalta iar cealalta arunca inapoi acuzatia putin transformata.
  • Unii spun ca prin rezistenta, ceilalti o sa cauzeze violente din partea celor 7 milioane.
  • Ceilalti spun ca primii sunt la limita si ca nu vor da inapoi, instigand si recurgand la violenta.
  • Toate acestea, preluate "impartial" de presa infierbanta spiritele.
  • Ce urmeaza? Ingrijorarea celor de la varful unei tabere cel putin. 
  • Ce fac ei? In loc sa decida de comun acord ce raspuns fix sa dea acestei teme (invatand de la cealalta tabara ca uneori e bun un raspuns automat) cand presa aduce tema violentei in discutie, raspund fiecare dupa puterile sale. 
  • In acest context cea mai la indemana forma de raspuns a unei persoane prinsa cu garda jos este ingrijorarea (posibil sincera), care repetata si apoi preluata (iarasi "impartial" de catre presa) se transforma in spatiul public in acuzatie catre cealalta tabara, care, evident va raspunde amplificand. Si spirala continua.
  • Din aceasta spirala, iesiri la scena a indivizilor de tip Dogaru castiga audienta.
  • In acest context sustinatorii fiecarei tabere sunt infuriati pe cealalta tabara.
Unde se va ajunge? Vom vedea.

Ce nu inteleg: 
DE CE LA TEMELE IMPORTANTE LANSATE DE ADVERSAR, PRECUM VIOLENTA, NU PREGATIM UN RASPUNS SI O STRATEGIE DE ABORDARE CARE SA REDUCA SANSELE DE A SE INTAMPLA?

Fiind nepregatiti, facem greseli de comunicare enorme si care, pe langa faptul ca fac jocul adversarului, pun si gaz pe foc. Asta pentru ca atunci cand exprimam cu cuvintele noastre o ingrijorare (chiar daca e bazata si pe dovezi) ... psihologic avem tendinta sa exageram lucrurile pentru a transmite sentimenul nostru si ajungem astfel la exprimari de tipul:  ...se va ajunge la razboi civil.

Discursul total liber este nepermis la nivel de lideri de miscari. E prea riscant!

De ce nu stabilim spre exemplu un raspuns care sa indemne la calm si la responsabilitate, indiferent cat de covarsitoare ar fi dovezile ca se urmareste razboiul?

Daca echipele care fac mesajele si rontaie la semnalele dinspre tabara adversa si-au atins potentialul maxim si le scapa astfel de mesaje ce ar trebui imediat contracarate cu responsabilitate - de ce nu ne deschidem ca sugestii spre public? Mii de cetateni ar fi putut sugera o reactie mai buna si mai diplomatica decat expresia razboi civil!

Calm. Responsabilitate. Masura.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu